Registrul traficanților de droguri sau despre când prevenția devine sancțiune permanentă. Primele instanțe corectează aplicarea Legii nr. 61/2024
Registrul traficanților de droguri ar putea deveni unul dintre cele mai contestate instrumente juridice introduse în dreptul român după 1989.
Justiția din România a decis radierea din Registrul traficanților de droguri a primilor români condamnați pe această infracțiune, prin deciziile instanțelor din noiembrie 2025, respectiv din 28 ianuarie 2026. Este o premieră în justiția națională având în vedere că deciziile vizează persoane care și-au executat pedeapsa și au fost reabilitate. Avocații Buju Stanciu & Asociații subliniază că hotărârea instanțelor arată că Registrul traficanților de droguri nu este doar un instrument administrativ, ci un mecanism cu potențial punitiv, aflat la limita dintre prevenție și sancțiune penală, care pune sub semnul întrebării drepturile omului și compatibilitatea cu statul de drept.
În Registru au fost înscrise automat persoane condamnate pentru infracțiuni privind traficul de droguri, inclusiv persone, care și-au ispășit pedeapsa în urmă cu mult timp, și peste 10 ani. Astfel peste 26.000 de persoane au ajuns în Registru începând cu 1 iunie 2025 când a devenit operațional.
Atunci când o persoană este înscrisă în Registrul traficanților de droguri, aceasta este obligată să se prezinte periodic la poliție, să anunțe schimbarea domiciliului sau a deplasărilor și să furnizeze informațiile solicitate de autorități, pe durata menținerii în Registru. În opinia specialiștilor, aceste obligații nu ar trebui impuse automat, ci în urma unei evaluări.
„Considerăm că este incorect ca statul să reactiveze, după un deceniu sau mai mult, trecutul penal al unor persoane care și-au executat pedeapsa și s-au reintegrat social, pentru a le supune unor forme mascate de control și supraveghere. Obligarea acestora să se prezinte periodic la poliție, să raporteze deplasări și să furnizeze informații despre viața lor personală seamănă mai degrabă cu regimul controlului judiciar sau al supravegherii post-condamnatorii, decât cu un instrument administrativ de prevenție. O asemenea practică transformă Registrul într-o pedeapsă accesorie perpetuă, aplicată retroactiv și în afara oricărui control judiciar real, ceea ce ridică serioase semne de întrebare privind compatibilitatea sa cu principiile statului de drept și cu ideea însăși de reabilitare”, explică avocatul Victor Buju, partener Buju Stanciu & Asociații.
Decizia instanțelor pune sub semnul întrebării compatibilitatea Registrului traficanților de droguri cu principiile statului de drept
Primele decizii de radiere din Registrul traficanților de droguri au fost stabilite la Judecătoria Mizil (28 ianuarie 2026) și la Judecătoria Brașov (noiembrie 2025).
Din perspectiva avocaților Buju Stanciu & Asociații (BSA), aceste hotărâri confirmă o realitate incomodă: aplicarea automată a Registrului traficanților de droguri riscă să transforme o politică publică legitimă într-o formă de sancționare perpetuă, independentă de reabilitare, de trecerea timpului și de evoluția persoanei.
„Legea nr. 61/2024 a fost prezentată ca un instrument de prevenție. În practică, ea a fost aplicată ca o formă de memorie penală nelimitată, care ignoră efectele reabilitării și principiul proporționalității. Primele hotărâri ale instanțelor arată că acest automatism nu poate fi acceptat într-un stat de drept”, afirmă Victor Buju, partener în cadrul Buju Stanciu & Asociații.
Totodată, este deschisă calea către dezbateri juridice profunde privind compatibilitatea Registrului traficanților de droguri cu principiile statului de drept. Sesizarea Curții Constituționale confirmă faptul că Legea nr. 61/2024 intră într-o zonă de tensiune între securitatea publică și drepturile fundamentale ale persoanei.
„Registrul traficanților de droguri nu poate funcționa ca un mecanism opac, construit pe evidențe operative care scapă controlului judiciar. Dacă înscrierea în Registru nu este fundamentată pe date judiciare verificabile, Registrul încetează să mai fie un instrument de prevenție și devine o sancțiune administrativă mascată”, adaugăVlad Mureșan, avocat în cadrul Buju Stanciu & Asociații, subliniază implicațiile sistemice ale acestor decizii.
Ce au decis instanțele
Judecătoria Mizil a decis că o persoană care a fost condamnată în 2010, dar și-a ispășit pedeapsa și a fost reabilitată în 2019, nu trebuie să rămână în Registrul traficanților de droguri. Prin Sentința civilă nr. 89/2026 din 28 ianuarie 2026, Judecătoria Mizil a admis contestația formulată împotriva Inspectoratului de Poliție Județean Prahova și a dispus radierea definitivă din Registrul traficanților de droguri a unei persoane condamnate în anul 2010 și reabilitate în anul 2019. Instanța a reținut că înscrierea automată în Registru putea avea loc exclusiv prin preluarea datelor din cazierul judiciar, însă nu prin utilizarea unor „evidențe operative” ale Poliției Române, inaccesibile controlului judiciar.
Motivarea instanței este semnificativă nu doar pentru cauza concretă, ci și pentru arhitectura juridică a Registrului național automatizat privind persoanele care au comis infracțiuni din sfera traficului de droguri. Judecătorul a apreciat că o interpretare extensivă a Legii nr. 61/2024 ar conduce la încălcarea principiului neretroactivității legii și a principiului ne bis in idem, care înseamnă că o persoană nu poate fi sancționată de două ori pentru aceeași faptă,consacrat de art. 4 din Protocolul nr. 7 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Mai mult, prin Încheierea nr. 9/2026, Judecătoria Mizil a admis cererea de sesizare a Curții Constituționale, apreciind că modul de aplicare a Legii nr. 61/2024 ridică probleme serioase de constituționalitate. Această sesizare confirmă faptul că Registrul traficanților de droguri nu este doar un instrument administrativ, ci un mecanism cu potențial punitiv, aflat la limita dintre prevenție și sancțiune penală.
Legea nr. 61/2024, sub control judiciar
Primele hotărâri de radiere din Registrul traficanților de droguri reprezintă o corecție necesară a modului în care Legea nr. 61/2024 este aplicată. Instanțele transmit un mesaj clar: prevenția nu poate fi construită în afara limitelor constituționale și convenționale.
În contextul în care mii de persoane au fost înscrise în Registrul traficanților de droguri începând cu anul 2025, aceste hotărâri creează premisele unei jurisprudențe care va testa limitele legale ale acestui mecanism. Dacă tendința se consolidează, Registrul traficanților de droguri ar putea deveni unul dintre cele mai contestate instrumente juridice introduse în dreptul român după 1989.
Implicații pentru persoanele înscrise în Registru
Pentru persoanele înscrise în Registrul traficanților de droguri, aceste hotărâri indică faptul că există, în anumite condiții, posibilitatea contestării înscrierii și a radierei din Registru. În special, situațiile persoanelor reabilitate anterior intrării în vigoare a Legii nr. 61/2024 ridică probleme serioase de legalitate și proporționalitate.
„Nu asistăm la o contestare a politicii penale a statului, ci la o reafirmare a unui principiu fundamental: nicio formă de prevenție nu poate justifica o sancțiune perpetuă. Registrul traficanților de droguri trebuie să rămână un instrument de prevenție, nu un mecanism de stigmatizare juridică”, explică avocatul Vlad Mureșan.
Începutul unei dezbateri constituționale
Într-un context mai larg, dezbaterea din România se înscrie într-o tendință internațională complexă, în care numeroase state europene și occidentale reevaluează politicile penale tradiționale în materia drogurilor, accentuând dimensiunea preventivă, medicală și de reintegrare socială. În contrast, mecanismul introdus prin Legea nr. 61/2024 pare să consolideze o abordare predominant represivă, extinzând efectele condamnării mult dincolo de momentul executării pedepsei.
Buju Stanciu & Asociații va continua să analizeze și să contribuie la clarificarea aplicării Legii nr. 61/2024, într-un moment în care Registrul traficanților de droguri devine nu doar un instrument juridic, ci un test al maturității statului de drept în România.
Citește și despre: Buju Stanciu & Asociații: cazul Polymarket și zona gri legală
